Saini e Alu i luga

Farani, Académie des Sciences

O le Académie des Sciences sa avea ma sui talu mai le 1919.

O le Académie des sciences na muamua faavaeina e Louis XIV i le 1666 o le Royal Academy of Sciences. O se tino faʻamaonia lea e fai ma sui o le au faʻasaienisi na olaola seia oʻo i le vevesi o le Revolution. O le taofiofia o aoga uma a le tupu i le 1793 na faʻaumatia ai lenei vaitau. O le toe faʻatulagaina o le olaga faʻaleaʻoaʻoga ma faʻasaienisi na toe amata i le 1795 i le faʻavaeina o se faʻalapotopotoga e tasi: le "Institut de France". O lenei mea na aofia ai "vasega" o totoe o le Royal Academies of Sciences, Humanities, and Arts, lea na taape muamua. I totonu o le auivi o le Institut de France, o vasega o le faasaienisi ma isi aʻoga e tolu na toe maua lo latou tulaga muamua o Academies i le 1816. I le taimi nei, Napoleon I - o le na filifilia i le 1797 e pei o Napoleon Bonaparte, o se au fana, i le vaega a le Institut o faatufugaga masini - faatuina le nofoaga o le Institut de France, e aofia ai lona fa Academies 1832 (five Academies) l'Institut, o se kolisi tupu muamua, i le 1805.

O le Academy o le tino fa'atulafonoina ua tu'uina atu mo le fa'auluuluga o le saienisi ma ana fa'aoga. O lo'o fa'asalalauina e le aunoa (i le gagana Falani ma le Igilisi) fa'asologa e fitu o le multidisciplinary journal les comptes-rendus de l'Académie des sciences e aofia ai i'uga fou taua i le Matematika, Earth and Planetary sciences, Mechanics, Physics, Astronomy, Chemistry and Life sciences.

O le French Academy of Sciences e faʻamalosia, lagolagoina ma puipuia le agaga o suʻesuʻega faasaienisi. E saofagā i le alualu i luma o le faasaienisi ma ana talosaga, i le faasalalauina o le faasaienisi i Farani ma fafo, ma taʻitaʻia ai mafaufauga i le taimi nei ma le lumanaʻi faiga faʻapolokiki, amio ma sosaiete.

E masani ona lomia faasalalau e fitu faasologa o le multidisciplinary journal Comptes rendus de l'Académie des sciences i le gagana Farani ma le Igilisi. O lo'o aofia i le api talaaga fa'ai'uga fou i le matematika, su'esu'ega o le lalolagi ma paneta, fa'ainisinia, fisiki, su'esu'ega o fetu, kemisi ma le fa'asaienisi o le olaga. Talu ai nei, na fa'alauiloa mai ai se fa'asologa fou e ta'ua o Vie des Sciences e fa'alauiloa ai talanoaga i le va o matā'upu fa'asaienisi 'ese'ese ma foma'i.

O le Academy e aofia ai le 305 sui auai atoa, 57 sui auai tutusa, ma le 112 sui auai mai fafo. O lana pulega e aofia ai se peresitene, se tagata filifilia ma se peresitene ua mavae, failautusi tumau e toalua ma sui peresitene e to'a 3, faatasi ai ma aumalaga mo sootaga faavaomalo, aoaoga ma fesootaiga. E fiafia le Academy i faiga faapaaga vavalalata ma isi Academies o le "Institut de France", faʻapea foʻi ma le National Academy of Technologies of France (NATF), National Academy of Medicine, ma le Academy of Agriculture.



Ata na saunia e Cassanas